vineri, 15 aprilie 2011

"Dac-as putea sa intorc timpul.."

           “A fost odata ca niciodata o Fetiţă...si  Fetiţa  aceasta avea o Bunică care o iubea mai mult decât propria-i viaţă.Intr-o zi,pe când Fetiţa avea doar câţiva anişori,Bunica ei a inceput să îi vorbeasca despre Moarte.I-a spus că aceasta este o femeie îmbrăcată in negru,care va veni noaptea târziu,va intra pe gaura cheii,o va găsi pe Bunica întinsă pe pat şi o va adormi pentru vecie.
              Când a auzit asta,Fetiţa i-a spus bunicii că ea nu va lăsa Moartea să o ia. A luat o bucăţică de hârtie,a mototolit-o, a astupat  gaura cheii si i-a zis bunicii :
              -Acum Moartea nu va mai avea pe unde să intre,iar tu o să mori când o să fiu eu mireasa.
              -Dar aceea trebuie să fie cea mai fericită zi din viaţa ta,iar Bunica nu poate muri atunci.Ea trebuie să te vadă mireasă şi să ia parte la fericirea ta,i-a raspuns bunicuţa.
              -Ai dreptate,Bunico!Tu ai fost lângă mine tot timpul când am fost fericită şi vei fii şi in ziua nunţii mele.Aşa ca tu o să mori cand o să rămân eu gravida.Dar stai,nu o să mori atunci pentru că eu nu rămân gravida pentru că doare.Iar daca o să fac copii,tu va trebui să îi creşti şi să le spui poveşti frumoase,aşa cum îmi spui şi mie.
            Bunica a început să plângă,a luat Fetiţa în braţe şi a sărutat-o.Fetiţa i-a luat faţa în mânuţele ei mici şi i-a spus:
            -Bunico,m-am mai gândit.Tu nu vei muri NICIODATĂ!”
      
           După 14 ani de la această discuţie,fetiţa scrie această poezie:


Dac-aş putea să întorc timpul
Să te mai văd măcar odata
Să îţi mai pot odat-atinge chipul
Şi să mai simţi şi tu că viaţa-i minunată.

Dar totu-i doar un vis şi o dorinţă
Căci tu eşti mult,mult prea departe
Şi chiar dacă din suflet mi-aş dori
Nu te mai pot vedea decât în noapte.

 Când pe genunchii tăi voi sta
Şi luna va privi la noi în taină
Şi stelele sclipind ne vor veghea
Şi tu,tu mă vei mângâia…

Şi să mă sfătuieşti ce-n viaţă n-ai putut
Căci moartea crudă mi te-a luat.
Să te salvez nu am putut,chiar de-aş fi vrut.
Şi nici nu şti ce mult am regretat.

Dar măcar noaptea-n vis să ne-ntâlnim
Şi-atunci doar eu o să te pot vedea
Şi amândouă vom sta şi vom privi
La mine şi la frumuseţea ta.

          S-au împlinit 3 ani de la moartea Bunicii…Nu a apucat nici măcar să o vadă pe Fetiţă terminând liceul…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu